Parul
Oamenii au intre 85000 si 150000 fire de par. Blonzii au un numar mai mare de fire in timp ce persoanele cu par roscat au cele mai putine. Un fir de par are aproximativ 0,08 mm grosime si creste zilnic cu cca. 0,1-0,2 mm. Aceasta inseamna aproximativ un total de 30 metri de par si 6 cm2 de tesut. Parul este 90% cheratina. Pentru copiii intre 2 si 6 ani radacina produce permanent materie, producand 80 cm de par. Apoi exista o perioada de stationare de doua saptamani pana cand radacina incepe sa produca din nou par, care impinge predecesorul sau catre suprafata pielii pana cade.

 Pelicula hidrolipidica
Glandele din piele produc in permanenta transpiratie si sebum care se amesteca la suprafata pielii producand o crema protectoare naturala, pelicula hidrolipidica (hydro = apa din transpiratie; lipide = grasimea din sebum). Ca si stratul cornos, pelicula hidrolipidica are o valoare acida a pH-ului, adica 5.5, si este asadar o componenta a stratului acid protector natural al pielii.

 Stratul cornos (Stratum corneum)
are aproximativ 0,02 mm grosime. Celulele de piele moarte (corneocitele) si substantele grase dintre ele (lipidele epidermale) formeaza stratul cornos, un strat care are doar 0,02 mm grosime. Acesta protejeaza impotriva pierderii de apa (deshidratarii) si factorilor de iritare, alergeni si patogeni care cauzeaza boli. Spre deosebire de alte straturi ale pielii, stratul cornos nu are pH neutru, ci mai degraba acid cu o valoare a pH-ului de 5.5. Acest strat acid este indispensabil ca bariera protectoare. Factorii naturali de hidratare din stratul cornos retin apa si prin urmare ofera protectie suplimentara impotriva deshidratarii.

 Cuticula (epiderma)
are aproximativ 0,1 mm grosime. Ferm ancorata in derma pentru a oferi stabilitate mai mare si o mai buna aprovizionare cu nutrienti si oxigen. Celulele de la baza epidermei produc in permanenta noi celule (keratinocite), care de-a lungul vietii produc proteina fibroasa keratina si subtante grase pentru a crea bariera de piele. Acestea sunt de asemenea neurotransmitatori pentru a regla sistemele imunitar si metabolic. Dupa doua saptamani keratinocitele mor, devenind celule cornificate (corneocite) care, impreuna cu lipidele, creeaza stratul cornos. Malanocitele (care produc pigmentul protector contra ultravioletelor din piele, melanina) si celulele Langerhans ("paznicul" celulelor din sistemul imunitar) se gasesc de asemenea in epiderma.

 Corium (derma)
are aproximativ 1 mm grosime. Tesut elastic de legatura compus dintr-o retea bogata de vase de sange, terminatii ale organelor de simt si fibre nervoase. Foliculii parului, glandele sebacee si glandele sudoripare sunt parte a epidermei si au radacinile in derma. Elasticitatea este data de colagenul rigid si fibrele de tensile elastin plus moleculele de substanta bogate in apa (glicozaminoglicani) stocate intre ele. Toate cele trei componente sunt produse de celulele de tesut de legatura (fibrobaste). Schimbarile in aspect care apar odata cu imbatranirea (riduri, oboseala, moliciune) sunt atribuite fisurilor si adeziunilor din fibre si pierderii abilitatii substantei de a absorbi apa.

 Tesutul adipos (pana la 10 cm grosime)
Organ de depozitare cu o grosime de pana la 10 cm: daca nu sunt folositi, nutrientii sunt transformati in grasime si depozitati pana este nevoie de ei, cand sunt convertiti in energie metabolica. Grasimea se comporta ca atenuator de soc si izolant termic.

 Glandele sebacee
Acestea creeaza o substanta grasa (sebum) care protejeaza si netezesc suprafata pielii si parului. Activitatea lor este controlata de hormoni (androgeni). Substanta grasa are un pH usor acid si face parte din stratul acid protector.

 Glandele sudoripare
Acestea produc o secretie alcatuita din 98% apa, produse metabolice si saruri care racesc suprafata pielii printr-un proces de evaporare si prin urmare sunt importante in reglarea temperaturii corpului. Transpiratia proaspata are un miros neutru. Abia cand bacteriile de pe piele ataca transpiratia se produce mirosul neplacut. Secretiile produse de glandele sudoripare apocrine aflate in anumite parti ale corpului contribuie de asemenea la miros. Transpiratia este usor acida si face parte din stratul acid protector.